În aprilie 1945, aflat în dizgraţie faţă de Hitler şi văzând apropiindu-se sfârşitul Germaniei hitleriste, Heinrich Himmler începe să facă planuri pentru a scăpa cu viaţă. La 19 aprilie, el a avut o lungă conversaţie cu ministrul Finanţelor, Schweiring von Krosigk în timp ce Walter Schellenberg îl chestiona pe ministrul Muncii, Seldte.
Ei au căzut de acord pentru a-i spune lui Hitler că trebuia să cedeze locul sau să dispară în aşa fel încât Himmler să poată negocia o „pace onorabilă.” Acest complot ad-hoc a fost sugerat de contele Bernadotte care îl sfătuise pe Himmler de a lua succesiunea lui Hitler şi să anunţe public că Fuhrerul, suferind de o boală gravă, nu mai era în măsură să-şi exercite mandatul. După care, partidul naţional - socialist trebuia dizolvat.
La 21 aprilie, Himmler l-a întâlnit din nou pe contele Bernadotte în apropiere de Berlin. Şeful SS-ului i-a promis să împiedice evacuarea lagărului de la Neuengamme (din apropiere de Hamburg) şi i-a cerut suedezului de a-i transmite propunerile sale generalului Eisenhower cu care dorea să aibă o întrevedere. Himmler era orbit în continuare şi spera că va putea obţine un post în viitorul guvern al Germaniei în pofida cuvintelor contelui Bernadotte care nu-i lăsa nicio speranţă în această privinţă. Cedând însă rugăminţilor lui Himmler, Bernadotte a acceptat o ultimă întrevedere, la 23 aprilie, la consulatul suedez de la Lubeck. El a fost de acord să transmită guvernului său propunerile lui Himmler care consideră că sunt oportune pentru a le transmite Aliaţilor. A doua zi, preşedintele Truman făcea o declaraţie excluzând orice pace separată cu Germania.
Himmler pierduse!
La Berlin, care era încercuit de la 24 mai, Hitler spera că „armata Wenck” îi va veni în ajutor. Trei zile mai târziu, un incident l-a înfuriat pe Fuhrer: Hermann Fegelein, cumnatul lui (se căsătorise cu sora lui Eva Braun) părăsise bunkărul. Dar SS-iştii l-au găsit repede şi l-au readus în bunkăr în calitate de prizioner.
A doua zi, BBC-ul a dezvăluit propunerile lui Himmler. Aflând despre această „trădare”, Hitler l-a destituit (el a fost înlocuit efemer de la 29 aprilie la 8 mai 1945 cu Karl Hanke). Pentru a se răzbuna, crezând că şi Fegelein avea un rol în această poveste, Hitler a ordonat să fie împuşcat în curtea Cancelariei. În timp ce se desfăşurau aceste evenimente, Heinrich Himmler se grăbea spre finalul ultimei sale odisee.
Ultimele sale zile
După ce l-a părăsit pe contele Bernadotte la Lubeck, în ziua de 23, Himmler, care a ignorat faptul că Fuhrerul ordonase arestarea sa, s-a îndreptat spre Berlin în scopul de a scăpa de regiunea care era progresiv invadată de armata aliată.
Neputând pătrunde în oraş, el s-a îndreptat spre cartierul general al Wermachtului instalat la Furstenberg. În ziua de 26, a aflat de trădarea lui Goering şi de arestarea sa. Himmler a luat atunci drumul spre frontiera daneză pentru a se întâlni acolo cu Schellenberg. Acesta era însărcinat de a-l însoţi pe contele Bernadotte la Flensburg şi de a urmări negocierile.
Peste patru zile, Schellenberg era la rândul său emis din funcţiile sale de Hitler (care s-a sinucis în aceeaşi zi) şi s-a grăbit să se întâlnească cu Himmler în apropiere de Lubeck. La 1 mai, ei au aflat de moartea lui Hitler şi desemnarea lui Doenitz. Himmler s-a decis să se ducă în preajma sa la Plon în scopul de a stabili cu el ce măsuri trebuiau luate. Schellenberg însă, s-a îndreptat spre Danemarca pentru a continua negocierile, a revenit la Plon apoi s-a dus la Stockholm cu câteva zile înainte de capitulare. Noul guvern s-a instalat la Flensburg. Himmler s-a alăturat cohortei de generali care doreau să continue lupta... în Norvegia!
La 6 mai, noul guvern s-a decis în sfârşit să capituleze. Reichfuhrerul SS devenea un personaj trist şi a fost exclus de noul guvern. În următoarele zile, Himmler s-a ascuns probabil în împrejurimile Flensburgului. La 20 mai, el a încercat să fugă spre Bavaria cu câţiva ofiţeri SS. A doua zi, în regiunea Bremen, el s-a prezentat la un post de control britanic cu un paşaport nou-nouţ cu numele de Heinrich Hitzinger.
Purta o bandă neagră pe ochiul stâng şi-şi tăiase mustaţa sa mică. Găsindu-l suspect, funcţionarul a alertat serviciul de securitate şi l-a trimis într-un lagăr de prizioneri din apropiere. Himmler a simţit că va fi rapid demascat şi a cerut să vorbească cu comandatul lagărului în faţa căruia s-a prezentat şi a solicitat să vorbească cu mareşalul Montgomery. Transferat la Luneburg, a fost cercetat (asupra sa s-a găsit o capsulă de cianură) şi a primit o uniformă englezească.
Colonelul Murphy, trimis de mareşalul Montgomery, a întrebat de cum a venit dacă vreun medic îi examinase gura.
La cererea medicului care i-a cerut să deschidă gura, Himmler a făcut o grimasă, s-a contractat şi şi-a sfărmat capsula de cianură care se găsea ascunsă în gura sa.
